Sunt, şi la rându-ţi eşti, un creuzet aşezat pe flacăra ce preschimbă plumbul în clorofilă. Fiecare fiinţă în parte îi da Universului şansa de a se modifica la scară infinitezimală. Un travaliu ce ne ţine cu sufletul la gură până la ultima suflare.
Lumina crudă îmi spune cu o gingaşă cruzime că, niciodata, nimeni nu va fi asemeni ţie, nimeni nu va fi asemeni mie .
... într-un târziu Timpul va ajunge la liman cu dorinţele noastre la prora, va ancora şi se va spăla de entropie.
3 comments:
aici se vede cel mai frumos magia in obisnuitul zilelor noastre...
suntem atat de diferiti si atat de aproape in acelasi timp....
Am zile in care nu reusesc sa rspund la comentarii. Sper sa ies odata din criza asta de timp.
Spre fericirea noastra avem destule puncte comune, altfel cum ne-am putea intelege unii pe altii?
cred ca ne intelegen unii pe altii pentru ca, din cand in cand, ne permitem sa privim in aceeasi directie cu inima.
apoi..ne intoarcem la ceea ce a croit viata din noi.
Trimiteţi un comentariu